De ceva vreme, in liceul meu s-au impus o serie de reguli si restrictii.
Printre multe alte lucruri, regulamentul nou ne impunea purtarea uniformei, si conducerea s-a si asigurat ca nu o sa fentam chestia asta.
Acum, parerea mea legata de povestea asta e solidara cu multora din liceu, ma enerveaza sa port camasa si sacou, si per ansamblu no me gusta deloc.
Ca urmare, a aparut o pagina de facebook care punea numele liceului alaturi de unul de puscarie, si respectivul isi striga sufletelul impotriva uniformelor si a noului regulament.
Exista tendinta de cand s-a popularizat facebook-ul, ca orice nemultumire/flegma/umilinta sa fie pusa pe masa si transata printr-un profil.
Intodeauna o sa existe liderul de grup, revolutionarul brav si darz, si aramata de followers care lupta cu o arma imbatabila care provoaca frica, in cea pura si groaznica forma a ei. Like-urile, bineinteles.
Vreau sa spun, ca sunteti liberi ca pasarea cerului sa va exprimati nemultumirile, de fapt e chiar ilegal sa vi se interzica sa faceti asta, totul e bine si frumos pana aici.
Dar, ca sa arunc un lighean de apa rece pe voi, 99% din revoltele/miscarile/demersurile pro si contra ceva pe lumea asta care chiar au dat roade au fost gandite cu capul nu cu partea dorsala. Manifestarile si iesirile in strada, sau cele mai putin pasnice sunt doar urmarea unor planuri bine tesute, gandite, dezbatute, care au fost facute cu mult timp inainte.
Invatati sa priviti tot ghetarul, nu numai partea care se vede la suprafata apei.
Prin urmare, tu mic revolutionar de feisbuci., ai cazut fix in capcana cea mai periculoasa in care poate sa cada un om cu aspiratiile tale. In loc sa iti faci un plan, in loc sa vi cu niste argumente logice, in loc sa dezbati problema asta cu niste oameni care au relatii mai apropiate cu directiunea, recte consiliul parintilor, a elevilor sau mai stiu eu ce, tu te-ai apucat sa faci pe Robin Hood in chiloti, pe avocatul poporului, si sa iti ridici in cap conducerea liceului.
E foarte usor sa scrii pe o pagina de net ''Fuck the system!'', e foarte usor sa dai like-uri, dar nimeni nu o sa te ia in seama atata timp cat lucrurile astea se petrec pe net, si chiar daca tu te crezi vreun un Chuck Norris, crezi ca esti la fel de periculos sau ca oamenii asupra carora ti-ai indreptat nemultumirea te percep in felul asta?! No way!
Cel mult o sa ii scoti usor din sarite si o sa te bazaie un pic ca sa scape de tine, dar tu cu pagina de facebook, cu toti cei care te sustin, nu o sa puteti revolva absolut nimic in felul asta.
Suntem niste elevi, care ne subordonam unei institutii fie ca ne place sau nu. As vrea sa cred ca suntem niste fortosi, as vrea sa cred ca suntem toti niste super eroi sub acoperire, dar nu suntem.
Ori, daca nu beneficiem de calitatile astea, cel mai eficient mod care consuma mai putini nervi si aduce rezultate mai ok e cel pe care l-am descris mai sus.
Intradevar, dureaza mai mult, cere efort si cap, dar fata de dramele noastre existentiale postate pe un site si intarite cu niste like-uri e mult mai realist si sperie mai bine cealalta tabara.
Ori se mizeaza tocmai pe principiul ca nu suntem in stare sa elaboram un plan de lupta calumea, ca suntem niste larve care n-au vazut inca cum functioneaza lumea.
Chiar asta vreti sa le aratam ca suntem?
Altfel daca continuam pe sistemul asta singurul rezultat este ca o sa generam mai multi nervi conducerii, si o sa fim stransi si mai tare cu usa.
E ca si cum cineva s-ar plasa in fata unor tancuri blindate cu un pistol in mana, si intre timp ar mai si arunca cu rosii in tancurile respective. Si daca nu esti cretin sau bolnav psihic, iti dai seama ce soarta poate sa aiba nenea cu pistolul.
Nu sunteti la revolutia franceza, nu sunteti Bin Laden sa produceti teorarea printr-un singur cuvintel postat pe un site, nu avem in mana conducerea liceului.
Avem un cap, pe care il putem folosi mai eficient daca chiar vrem sa schimbam regulamentul.
Iar daca nici varianta a doua nu o sa mearga, mare paguba-n ciuperci! O sa ne obisnuim cu unfiormele si o sa le putram like a boss prin liceul ala. Macar o sa avem satisfactia ca am incercat sa rezolvam problema in modul cel mai logic si matur care ne-a stat la dispozitie la momentul respectiv.
Stiu ca multi aveti senzatia ca daca esti diplomat esti automat lipsit de coaie, dar de fapt avem nevoie de un creier ca sa gandim si nu de alte organe.
Ceea ce putea degenera intr-un alIII-lea razboi mondial in timpul razboiului rece s-a stopat intr-un timp foarte scurt prin niste simple dezbateri la un telefon.
Daca oamenii aia au fost in stare sa previna un dezastru la nivel mondial fara sa se tiganeasca sau se isi dea in cap, noi de ce dracu ne facem iluzii ca sa putem lupta imporiva unui regulament scolar cu niste manifestari cretine de gradinita facute dintr-un impuls de moment?
PS:
Daca cumva, reiese din toata poastarea mea ideea cum ca instig la violenta si la un comportament nedemn de liceul din care fac parte, va anunt ca eu fac exact contrariul, si imi asum toata raspunderea pentru ce am scris mai sus.
Daca cumva sunt pusa pe aceasi treapta cu pseudo-revolutionarul care traieste sub iluzia ca a speriat vestul, inseamna ca nu ati inteles absolut nimic din ceea ce am scris mai sus, si atunci va sfatuiesc calduros sa mai cititi inca o data post-ul de la cap la coada.
Exista tendinta de cand s-a popularizat facebook-ul, ca orice nemultumire/flegma/umilinta sa fie pusa pe masa si transata printr-un profil.
Intodeauna o sa existe liderul de grup, revolutionarul brav si darz, si aramata de followers care lupta cu o arma imbatabila care provoaca frica, in cea pura si groaznica forma a ei. Like-urile, bineinteles.
Vreau sa spun, ca sunteti liberi ca pasarea cerului sa va exprimati nemultumirile, de fapt e chiar ilegal sa vi se interzica sa faceti asta, totul e bine si frumos pana aici.
Dar, ca sa arunc un lighean de apa rece pe voi, 99% din revoltele/miscarile/demersurile pro si contra ceva pe lumea asta care chiar au dat roade au fost gandite cu capul nu cu partea dorsala. Manifestarile si iesirile in strada, sau cele mai putin pasnice sunt doar urmarea unor planuri bine tesute, gandite, dezbatute, care au fost facute cu mult timp inainte.
Invatati sa priviti tot ghetarul, nu numai partea care se vede la suprafata apei.
Prin urmare, tu mic revolutionar de feisbuci., ai cazut fix in capcana cea mai periculoasa in care poate sa cada un om cu aspiratiile tale. In loc sa iti faci un plan, in loc sa vi cu niste argumente logice, in loc sa dezbati problema asta cu niste oameni care au relatii mai apropiate cu directiunea, recte consiliul parintilor, a elevilor sau mai stiu eu ce, tu te-ai apucat sa faci pe Robin Hood in chiloti, pe avocatul poporului, si sa iti ridici in cap conducerea liceului.
E foarte usor sa scrii pe o pagina de net ''Fuck the system!'', e foarte usor sa dai like-uri, dar nimeni nu o sa te ia in seama atata timp cat lucrurile astea se petrec pe net, si chiar daca tu te crezi vreun un Chuck Norris, crezi ca esti la fel de periculos sau ca oamenii asupra carora ti-ai indreptat nemultumirea te percep in felul asta?! No way!
Cel mult o sa ii scoti usor din sarite si o sa te bazaie un pic ca sa scape de tine, dar tu cu pagina de facebook, cu toti cei care te sustin, nu o sa puteti revolva absolut nimic in felul asta.
Suntem niste elevi, care ne subordonam unei institutii fie ca ne place sau nu. As vrea sa cred ca suntem niste fortosi, as vrea sa cred ca suntem toti niste super eroi sub acoperire, dar nu suntem.
Ori, daca nu beneficiem de calitatile astea, cel mai eficient mod care consuma mai putini nervi si aduce rezultate mai ok e cel pe care l-am descris mai sus.
Intradevar, dureaza mai mult, cere efort si cap, dar fata de dramele noastre existentiale postate pe un site si intarite cu niste like-uri e mult mai realist si sperie mai bine cealalta tabara.
Ori se mizeaza tocmai pe principiul ca nu suntem in stare sa elaboram un plan de lupta calumea, ca suntem niste larve care n-au vazut inca cum functioneaza lumea.
Chiar asta vreti sa le aratam ca suntem?
Altfel daca continuam pe sistemul asta singurul rezultat este ca o sa generam mai multi nervi conducerii, si o sa fim stransi si mai tare cu usa.
E ca si cum cineva s-ar plasa in fata unor tancuri blindate cu un pistol in mana, si intre timp ar mai si arunca cu rosii in tancurile respective. Si daca nu esti cretin sau bolnav psihic, iti dai seama ce soarta poate sa aiba nenea cu pistolul.
Nu sunteti la revolutia franceza, nu sunteti Bin Laden sa produceti teorarea printr-un singur cuvintel postat pe un site, nu avem in mana conducerea liceului.
Avem un cap, pe care il putem folosi mai eficient daca chiar vrem sa schimbam regulamentul.
Iar daca nici varianta a doua nu o sa mearga, mare paguba-n ciuperci! O sa ne obisnuim cu unfiormele si o sa le putram like a boss prin liceul ala. Macar o sa avem satisfactia ca am incercat sa rezolvam problema in modul cel mai logic si matur care ne-a stat la dispozitie la momentul respectiv.
Stiu ca multi aveti senzatia ca daca esti diplomat esti automat lipsit de coaie, dar de fapt avem nevoie de un creier ca sa gandim si nu de alte organe.
Ceea ce putea degenera intr-un alIII-lea razboi mondial in timpul razboiului rece s-a stopat intr-un timp foarte scurt prin niste simple dezbateri la un telefon.
Daca oamenii aia au fost in stare sa previna un dezastru la nivel mondial fara sa se tiganeasca sau se isi dea in cap, noi de ce dracu ne facem iluzii ca sa putem lupta imporiva unui regulament scolar cu niste manifestari cretine de gradinita facute dintr-un impuls de moment?
PS:
Daca cumva, reiese din toata poastarea mea ideea cum ca instig la violenta si la un comportament nedemn de liceul din care fac parte, va anunt ca eu fac exact contrariul, si imi asum toata raspunderea pentru ce am scris mai sus.
Daca cumva sunt pusa pe aceasi treapta cu pseudo-revolutionarul care traieste sub iluzia ca a speriat vestul, inseamna ca nu ati inteles absolut nimic din ceea ce am scris mai sus, si atunci va sfatuiesc calduros sa mai cititi inca o data post-ul de la cap la coada.
2 comentarii:
Trebuie sa fie o organizare a naibii de buna ca niste elevi sa rezolve un lucru. [cred ca si la tine se intampla sa doreasca 99 dintre elevi sa chiuleasca si sa se gaseasca bomboana de pe coliva care sa nu vrea sau sa se intoarca mai tarziu]
Si in liceul meu e cam la fel, numai ca noi nu prea purtam uniforma.
Faza penibila e ca noi avem liceul inconjurat de un parculet si directorul [e nou, saracu`] alearga prin tot parculetu` dupa copii ca sa-i faca sa poarte uniforma, dar in scoala nu le zice nimic.
Uniforma e o slaba incercare de intoarcere la comunism sau incercare de evoluare spre o treapta a scolilor care se respecta. Dar nu cred ca intr-un liceu care nu e de elita se va putea rezolva vreodata ceva. Ca sa fie ordine trebuie ca oamenii sa fie educati intr-un anume stil inca din burta mamicii lor.
M.
Uniforma e buna, daca vrem sa mai diminuam din umilintele pe care le inghit unii copii mai defavorizati de la tot felul de labari care nu au altceva mai bun de facut decat sa stea pa coridoare si sa faca pe criticii de moda.
Eu toata viata am umblat cu hainele mele, si desi uniforma e un lucru bun in esenta, aplicat la mine e un dezastru. Slabe sanse sa ma schimb acum in clasa aXII-a.
Trimiteți un comentariu